Manevrele de tactică electorală blochează drumul către ieşirea din criza economică/ Deutsche Welle

Cu 40 de zile înainte de alegerile prezidenţiale, căderea guvernului acutizează situaţia politică din România, iar manevrele de tactică electorală blochează drumul către ieşirea din criza economică. La două săptămâni de la destrămarea marii coaliţii, guvernul democrat-liberalului Emil Boc a fost demis. Este prima demitere a unui guvern printr-o moţiune de cenzură din istoria postcomunistă a României. Totuşi ea nu vine în mod surprinzător. Deputaţii PSD şi PNL au mai format, în anii trecuţi, majorităţi parlamentare, atunci când a fost vorba de apărarea privilegiilor sau de protejarea colegilor suspectaţi de corupţie în faţa justiţiei. Şi de data aceasta, alianţa dintre social-democraţi şi liberali a funcţionat perfect. În moţiunea sa, PNL reproşa guvernului că 'distruge ţara economic şi moral'. S-a uitat însă că social-democraţii au contribuit esenţial la această politică până acum două săptămâni, fiind şi responsabili pentru aceasta, scrie DW.
Faptul că opoziţia parlamentară a ales legea pensiilor ca prilej pentru moţiunea de cenzură contribuie şi mai mult la confuzia generală. Guvernul interimar Boc a aprobat proiectul unei legi unitare a pensiilor, iar prin aceasta a deschis calea către o reformă fundamentală a sistemului public de pensii, aflat în faţa falimentului. Printre altele, pensiile extrem de mari ale unor categorii profesionale - aşadar şi ale deputaţilor - ar urma să fie eliminate, ceea ce este evident o treabă greu de digerat pentru mulţi parlamentari ai opoziţiei.
Totuşi, reforma pensiilor este parte a acordului pe care România l-a încheiat cu FMI. Împreună cu Uniunea Europeană, FMI a acordat României în prima parte a lui 2009 un credit de urgenţă în valoare de 20 de miliarde de euro, punând pentru acesta condiţii, printre care şi o reformă a pensiilor până la sfârşitul anului. Fundalul real al crizei politice este însă unul complet diferit: în România durează de ani de zile o dispută la nivel de partide, care acum, înaintea alegerilor prezidenţiale de la 22 noiembrie, s-a accentuat în mod dramatic. Opoziţia îi reproşa guvernului democrat-liberal că doreşte să asigure cu orice mijloace realegerea preşedintelui în funcţie, Traian Băsescu.
Marea coaliţie dintre PD-L şi social-democraţi s-a destrămat în urma unui scandal la Ministerul de Interne - practic ministerul care organizează alegerile. Scandalul a dus la demiterea ministrului de interne social-democrat. În ochii colegilor săi de partid, acesta a fost un complot al preşedintelui. Ca urmare, social-democraţii au părăsit în masă guvernul.
Cei doi contracandidaţi importanţi ai preşedintelui în funcţie sunt tocmai Mircea Geoană, şeful PSD, şi Crin Antonescu, şeful PNL. Ambii l-au declarat pe Băsescu drept adversarul lor politic şi l-au prezentat sumar ca pe 'un pericol pentru România', în timp ce ambii caută o platformă solidă pentru lupta lor electorală.
Băsescu se află în continuare în sondaje pe primul loc în preferinţele alegătorilor şi nici după căderea guvernului nu se va schimba prea mult această stare de lucruri. Cu toate acestea, atât preşedintele, cât şi partidele ar face bine să rezolve rapid criza politică. Orice amânare de tactică electorală ar reprezenta o întârziere a mult doritei relansări economice.
La urma urmei, alegătorii aşteaptă o ieşire rapidă şi clară din profunda criză economică în care se află România, însă această ieşire nu se întrevede din păcate.