Despre alegerile din Romania/AFP

Românii decid duminica cine, dintre presedintele în exercitiu de centru-dreapta Traian Basescu si social-democratul Mircea Geoana, va conduce tara în urmatorii cinci ani, având ca misiune continuarea reformelor-cheie, asteptate de institutiile internationale în fata crizei, relateaza AFP.

Basescu, fost capitan de marina în vârsta de 58 de ani, a câstigat primul tur de scrutin, din 22 noiembrie, cu 32,44% din voturi, fata de 31,15% rivalul sau.

Un sondaj publicat marti de institutul INSOMAR îl prezinta pe Geoana drept favorit, cu 54% din sufragii. La rândul sau, Basescu a dat asigurari ca victoria îi va apartine, cu 53% din voturi.

Calculele par, însa, sa îi fie favorabile lui Geoana, un fost ministru de externe în vârsta de 51 de ani, care a primit sustinerea principalilor candidati învinsi din primul tur, printre care Crin Antonescu, care a ocupat a treia pozitie, cu 20% din voturi.

Ignorând divergentele lor ideologice, social-democratii si liberalii de dreapta au încheiat noua alianta, promitând sa guverneze împreuna, pe baza unui program care sa combine "echitatea sociala" si "dinamismul economic". Cele doua formatiuni de opozitie si-au reiterat si intentia de a-l numi premier pe primarul Sibiului, Klaus Iohannis, membru al minoritatii germane. Decizia a fost salutata de partidul comunitatii magiare, UDMR, care îl sustine pe Geoana, la fel ca si partidul de extrema-dreapta România Mare (PRM) si cel al patronului clubului de fotbal Steaua, Gigi Becali.

Izolat pe scena politica si diabolizat de o parte a presei, Basescu a afirmat ca "refuza sa negocieze cu partidele" pentru a le obtine voturile, adaugând ca singurii sai aliati sunt românii. Daca va fi reales, se bazeaza pe o refacere a aliantelor în jurul Partidului Democrat Liberal (PDL, aflat la putere) si pledeaza pentru formarea unui pol de dreapta, care sa includa liberalii.

Indiferent de rezultat, urmatorul guvern va trebuie sa preia repede frâiele tarii, gestionata de la mijlocul lunii octombrie de un executiv interimar, si sa impuna reformele asteptate de institutiile internationale. Prioritatea va fi adoptarea proiectului de buget pentru anului 2010, care va trebui sa prevada o reducere a deficitului printr-o reformare a sectorului public. În lipsa acestui proiect, Fondul Monetar International (FMI), Uniunea Europeana si Banca Mondiala vor amâna virarea noilor transe din creditul acordat, în valoare totala de 20 de miliarde de euro, ceea ce ar afecta grav finantele secate ale tarii.

Desi da asigurari ca va respecta constrângerile impuse de FMI, Geoana promite ca "functionarii publici îsi vor pastra locurile de munca", iar "nivelul salariilor si pensiilor va fi mentinut".

Potrivit reprezentantului României la FMI, Mihai Tanasescu, o discutie cu Fondul privind acordul semnat în martie "este posibila, dar efectul trebuie sa fie acelasi, adica o consolidare pe termen lung a finantelor publice".

O alta problema este modernizarea sistemului judiciar si lupta anticoruptie, supravegheate îndeaproape de Bruxelles.

"Daca reforma economica va continua, de bine, de rau, reforma justitiei va pune cele mai multe probleme", a declarat analistul politic Iosif Boda. "Basescu a pledat pentru masuri radicale, dar nu a gasit cele mai bune mijloace pentru a face lucrurile sa avanseze. Geoana este mai degraba adeptul politicii pasilor mici si, daca este mai putin diplomat, poate reusi. Dar va fi supus la presiuni enorme", apreciaza el.